Despre copii

August 10, 2010 – 8:45 pm

- text preluat de pe “Coffee and Cigarettes

“Dacă trăiesc în critică şi cicăleală, copiii învaţă să condamne;

Dacă trăiesc în ostilitate, copiii învaţă să fie agresivi;

Dacă trăiesc în teamă, copiii învaţă să fie anxioşi;

_ABC6268

Dacă trăiesc înconjuraţi de milă, copiii învaţă autocompătimirea;

Dacă trăiesc înconjuraţi de ridicol, copiii învaţă să fie timizi;

Dacă trăiesc în gelozie, copiii învaţă să simtă invidia;

Dacă trăiesc în ruşine, copiii învaţă să se simtă vinovaţi;

_ABC6296

Dacă trăiesc în încurajare, copiii învaţă să fie încrezători;

Dacă trăiesc în toleranţă, copiii învaţă răbdarea;

Dacă trăiesc în laudă, copiii învaţă preţuirea;

Dacă trăiesc în acceptare, copiii învaţă să iubescă;

Dacă trăiesc în aprobare, copiii învaţă să se placă pe sine;

Dacă trăiesc înconjuraţi de recunoaştere, copiii învaţă că este bine să ai un ţel;

_ABC6283

Dacă trăiesc împărţind cu ceilalţi, copiii învaţă să fie generoşi;

Dacă trăiesc în onestitate, copiii învaţă respectul pentru adevăr;

Dacă trăiesc în corectitudine, copiii învaţă să fie drepţi;

Dacă trăiesc în bunăvoinţă şi consideraţie, copiii învaţă respectul;

Dacă trăiesc în siguranţă, copiii învaţă să aibă încredere în ei şi în ceilalţi;

Dacă trăiesc în prietenie, copiii învaţă că e plăcut să trăieşti pe lume.”

Dorothy Law Nolte în poemul său „Copiii învaţă ceea ce trăiesc” (1954)

_ABC6263

Alambic

August 9, 2010 – 2:09 pm

P1020959

P1020970

P1020975

Cantec naiv, de Emil Brumaru

August 5, 2010 – 7:05 pm

Tamáriuşka avea orgasme
Fine ca zînele din basme.

_ABC6208

O, doar de-i mirosea a zmeu
Simţea că şoldu-i este greu

_ABC6209

Iar cînd vedea cîte-un balaur
I se făceau bulgări de aur

_ABC6210

Sînii sub pînza de paing
Pe care fluturii i-o ling.

_ABC6211

Şi-abia atinsă de zefiri
Ea-i despică-n felii subţiri

_ABC6218

Unse, în pofta-i milostivă,
Cu-amor perlat şi c-o salivă

_ABC6222

Atît de dulce-acrişoară
Că nu ştiai cum de te-omoară
Mai către-amurg, mai către seară.

Oare / Cum se moare ?

August 2, 2010 – 9:54 pm

oare

Oare
Cum se moare?

Aşa cum cade o căpşună-n apă
Şi vine-un cerb cu botul lui şi-o papă?

Oare
Cum se moare?

(Cantec naiv – Emil Brumaru)

H ( hôpital )

August 2, 2010 – 3:24 pm

h2

Urma melcilor

July 28, 2010 – 12:44 pm

_ABC5740

Totul tine de perspectiva.

Nu de TIMP, nici de DIMENSIUNE, nici de FILOZOFIE (includ aici, generos, stiinta si cultura) si – ca sa-mi iau scatoalce – nici de RELIGIE.

Totul e perspectiva, si aceasta-ti este data de perceptie: ce vezi cu ochiul, ce atingi cu limba si ce nasul trage… in plamani. Hai ca IMAGINATIA voastra e gata pervertita de EDUCATIE.!

S-o iau altfel, intr-o lume utopica am fi melci, dinamici si preocupati, diversi colorati. Si ne-am lasa, in loc de a ne cara, umbra, am lasa urma!

Urma! Fosforescenta, inmirsemata, remarcanta!  Vizibila!  Reconoscibila! Unica!

O urma pe unde am calcat, o urma pe unde am gandit…usor reperabilal dupa culoare, gust si miros. O urma fizica!

Toti ne-ar sti ce facem. Pe ei i-am sti ce pot! Noi toti, ce-am face?

Ne-am resemna in sinceritate MAXIMA sau in VISARE?

Daca ar fi urma ta soseaua de sus, ce eviti, unde te duci, cand si cine te stie? Drum bun!

Un text de Sebastian Ip

Ocupati garile!!!

July 27, 2010 – 3:27 pm

gara obor

Vine trenul. Impegatul
Părăseşte-n grabă patul.

gara obor1

Ia chipiul, ia paleta
Şi o lasă-n pat pe Veta

gara obor2

În gură c-o portocală.
Ce greşeală! Ce greşeală!!

…/( Emil Brumaru – Poem epic 3 – vol. Commedia dell’Arte – Editura LiterNet 2006 )

SA FII TU KALAS!

July 25, 2010 – 3:37 pm

M-am obisnuit – proasta apucatura – sa asociez, completez, invaluiesc femeile in arta si genialitatea barbatilor. M-am temut ca voi fi dezamagit daca voi fi obiectiv, m-am speriat ca privind  lucid spre ele p sa vad sfarsitul. Arareori am fost indragostit si adeseori le-am masluit.

Nu am stiut cum sunt femeile, nu stiu nici acum prea bine, dar am flash-uri, am blitzz-uri, am scantei si crampeie cu ele.  Stiu ca ceea ce e natural la un barbat e grotesc  emis sau facut de o femeie, stiu ca defecte pot avea numai barbatii – avem – si ca scuzele noastre sunt acceptabile, iar ale lor incredibile. Stiu ca ma descurc foarte bine fara ele, pentru ca ele asteapta semnul meu masculin. Si nici macar nu-s frumos. Nu-s tanar. Nu-s bogat… Si ei hai bineeee, nici destept. Dar sunt barbat si atat stiu ele sa faca – ancestral – sa ma astepte.

Deci nu-mi plac femeile! NU, chiar nu-mi plac, le ador! Dincolo de zorzoanele puse de mintea mea perfectionista, chitibusara si cacacioasa, eu le ador!

Cand? Oricand si mereu, cand,

-          Sunt cu fardul creepy intins pe fata dimineata dupa prima noapte de amor (ultima)!

-          Put a prajeala

-          Sunt epilate in spic cu 2 saptamani in urma

-          Fac pe desteptele, da-s bete

-          Par dezinteresate si fac planuri de nunta

-          Zic ca-s- naturale, da-s nespalate

-          Ma lasa sa le fac orice si-mi fac la cerere orice

-          Rad ca proastele, rad ca vacile, rad pana plang

-          Cand au pielea de gaina… pe picioare si intre

-          Cand … cand sunt ele, bietele de ele, mereu la panda, mereu la vanatoare,  uneori amazoane, alergandu-te, haituindu-te, insurandu-ne … cu altele, Hai ca asa e!

Si totusi, uneori ele sunt izvor, limpede, dulce inodor, de necuprins cu gura, uneori, rareori ele pot fi Kalas, si merita sa mergi din femei in femei pana intalnesti prima Kalas, a doua, a treia…  sunt gata sa mor!

Un text de Sebastian Ip

uro

Banii nu sunt Calea! Scrisoare pentru liceeni de Tudor Chirila.

July 21, 2010 – 5:00 pm

_ABC4152

Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.

Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.

Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.

Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.

Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul… Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?

Danaida

July 20, 2010 – 11:15 am

Asa cum boc isi muta secretarii de stat pe la prefecturi … sa zica papagalii ca face restructurare … am facut si io un transfer de clasa in vara aceasta. Sebastian Ip pleaca de pe Rosy… ca s-a redus bugetul … si va scrie in Lanuldesecara. Deci…sa cupidonam bineeee!!!

ABC_2410

Stateam asa si ma uitam la ea, ca prostul! Ea ma privea, poate ma chema in ea, poate ca-mi multumea pentru vizita si – mai ales – pentru ca i-am facut ordine in ganduri. Le-am pus la locul lor, in raft, acesta este unicul rol si sens al unui barbat in trecerea lui prin femei. Sa le deretice mansarda. Restul  nu e poezie, e prostie!

Iar eu stateam asa si ma uitam la ea. Incercam sa-mi amintesc undeam mai vazut-o. Sunt inca suficient de tanar sa mai pot, sa mai pot sa-mi amintesc, dar sunt atat de batran incat amintirile sa fie coplesitor de multe. Multe au mai stat asa, asa ca ea!

Si eu zambeam, privind spre ea, prin ea, muncindu-mi mintile pentru a-mi aminti de unde-i marmura in care a fost scobita, a cui fu dalta ce-a cioplit-o, a despicat-o, a patruns-o s-a iubit-o. Si cine-i ea, “modela” mea?

Rodin! De-acolo vine ea, de-atunci m-am indragostit de ea si de misiunea ei in lumea asta!


Rodin! Figuranta sa, anonima sa, inmarmurata sa Danaida!

S-am zambit, Rodin la un moment dat al vietii sale a ilustrat scrierile unui romanciaer celebru… cine era oare? Cine era oare? Poate ma ajutati voi, cat stau eu si ma uit ca un prost spre Danaida!

Si zambesc si mai tare,

n-ar fi oare tare,

ca astazi – eu  = sa povestesc

aceasta ilustrare?

PS. “Adevaratii artisti sunt cred singurii oameni care isi fac munca pentru placere.” … Deci cui a ilustrat Rodin scrierile, oameni buni?

Un text de Sebastian Ip